INEDIT

  • La marginea comunei BucÅani, în anul 1870, Ioan G. Dalles – cunoscut ca „Dalles grÄdinarul” – dorind sÄ recreeze o pÄrticicÄ din farmecul GrÄdinii CiÅmigiu, înfiinÅ£eazÄ un parc dendrologic, proiect care a fost doar demarat, dar niciodatÄ finalizat. Pe lângÄ aducerea Åi aclimatizarea unor specii de arbori Åi plante exotice, Dalles a repus în funcÅ£iune Åi vechiul heleÅteu din partea de sud-vest a localitÄÅ£ii, care avea sistem propriu de mÄsurare a nivelului apei Åi de control al temperaturii.

  • Tritonul cu creastÄ are pielea netedÄ Èi este foarte sensibil faÅ£Ä de factorii chimici, fiind în schimb foarte rezistent la cei mecanici, astfel cÄ multe leziuni se vindecÄ prin regenerare. Este cunoscut faptul cÄ tritonii, atunci când sunt prinÈi de prÄdÄtori, pot renunÅ£a la propria coadÄ, aceasta refÄcându-se total.

  • Arinul negru este folosit în tratamentul faringitelor Åi al altor infecÅ£ii streptococice ale gâtului. În medicina veterinarÄ popularÄ, decoctul din frunze Åi scoarÅ£Ä era folosit pentru tÄieturi Åi rÄni la picioarele animalelor, precum Åi contra febrei aftoase.

  • De stejar Åi frasin este legatÄ o veche tradiÅ£ie de prezicere a vremii. DacÄ stejarul înfrunzeÅte înainte de frasin, va fi un an bogat. În cazul în care primul apare frunziÅul frasinului, vara va fi rece Åi toamna nu va fi rodnicÄ.

  • Zvârluga este un peÅte de talie micÄ, numele lui este datorat iuÅ£elii cu care înoatÄ, potrivit vorbei populare „iute ca zvârluga”. Zvârluga are un spin lângÄ ochi, pe care îl foloseÅte ca armÄ de apÄrare, cu care îÅi înÅ£epÄ atacatorul. La om, înÅ£epÄtura produce o uÅoarÄ usturime.

  • Blana vidrei, lungÄ Åi rigidÄ, este uleioasÄ pentru a respinge apa. Aceasta îi oferÄ o protecÅ£ie atât de sigurÄ, încât pielea animalului nu se udÄ niciodatÄ.

  • Narcisele de la NegraÅi sunt numite de localnici coprine. În alte zone ale Å£Ärii, narcisele poartÄ denumiri ca: ghiocei de munte, cocorite, zarnacade Åi ruÅculiÅ£e.

  • Poiana cu narcise de la NegraÈi reprezintÄ o relicvÄ naturalÄ din cuaternar (durata acestuia apreciindu-se la 2,588 milioane de ani) Åi a fost desemnatÄ rezervaÅ£ie floristicÄ la 24 iunie 1966, datoritÄ valorii ÅtiinÅ£ifice deosebite a speciei de narcise, dar Åi pentru valoarea peisagisticÄ.

  • În mitologia greacÄ, tânÄrul Narcis a fost pedepsit de zeiÅ£a rÄzbunÄrii Nemesis sÄ nu poatÄ iubi niciodatÄ Åi sÄ se îndrÄgosteascÄ de el însuÅi. Astfel, Narcis se îndrÄgosteÅte de propria sa reflecÅ£ie în apÄ. Cucerit de propria sa imagine reflectatÄ în apÄ, pe care dorind sÄ o îmbrÄÅ£iÅeze, cade Åi se îneacÄ. Nimfele au venit sÄ-l plângÄ Åi l-au transformat într-o floare, apÄrând astfel narcisele.

  • La NegraÅi, se organizeazÄ anual „SÄrbÄtoarea narciselor”, eveniment celebrat printr-un spectacol folcloric Åi o masÄ câmpeneascÄ.

  • Florile narciselor au proprietÄÅ£i liniÅtitoare, calmante, emoliente, dezinfectante. În schimb, bulbii acestor plante sunt foarte toxici, având efect narcotic.