INEDIT

  • La marginea comunei Bucşani, în anul 1870, Ioan G. Dalles – cunoscut ca „Dalles grădinarul” – dorind să recreeze o părticică din farmecul Grădinii Cişmigiu, înfiinţează un parc dendrologic, proiect care a fost doar demarat, dar niciodată finalizat. Pe lângă aducerea şi aclimatizarea unor specii de arbori şi plante exotice, Dalles a repus în funcţiune şi vechiul heleşteu din partea de sud-vest a localităţii, care avea sistem propriu de măsurare a nivelului apei şi de control al temperaturii.

  • Tritonul cu creastă are pielea netedă și este foarte sensibil faţă de factorii chimici, fiind în schimb foarte rezistent la cei mecanici, astfel că multe leziuni se vindecă prin regenerare. Este cunoscut faptul că tritonii, atunci când sunt prinși de prădători, pot renunţa la propria coadă, aceasta refăcându-se total.

  • Arinul negru este folosit în tratamentul faringitelor şi al altor infecţii streptococice ale gâtului. În medicina veterinară populară, decoctul din frunze şi scoarţă era folosit pentru tăieturi şi răni la picioarele animalelor, precum şi contra febrei aftoase.

  • De stejar şi frasin este legată o veche tradiţie de prezicere a vremii. Dacă stejarul înfrunzeşte înainte de frasin, va fi un an bogat. În cazul în care primul apare frunzişul frasinului, vara va fi rece şi toamna nu va fi rodnică.

  • Zvârluga este un peşte de talie mică, numele lui este datorat iuţelii cu care înoată, potrivit vorbei populare „iute ca zvârluga”. Zvârluga are un spin lângă ochi, pe care îl foloseşte ca armă de apărare, cu care îşi înţepă atacatorul. La om, înţepătura produce o uşoară usturime.

  • Blana vidrei, lungă şi rigidă, este uleioasă pentru a respinge apa. Aceasta îi oferă o protecţie atât de sigură, încât pielea animalului nu se udă niciodată.

  • Narcisele de la Negraşi sunt numite de localnici coprine. În alte zone ale ţării, narcisele poartă denumiri ca: ghiocei de munte, cocorite, zarnacade şi ruşculiţe.

  • Poiana cu narcise de la Negrași reprezintă o relicvă naturală din cuaternar (durata acestuia apreciindu-se la 2,588 milioane de ani) şi a fost desemnată rezervaţie floristică la 24 iunie 1966, datorită valorii ştiinţifice deosebite a speciei de narcise, dar şi pentru valoarea peisagistică.

  • În mitologia greacă, tânărul Narcis a fost pedepsit de zeiţa răzbunării Nemesis să nu poată iubi niciodată şi să se îndrăgostească de el însuşi. Astfel, Narcis se îndrăgosteşte de propria sa reflecţie în apă. Cucerit de propria sa imagine reflectată în apă, pe care dorind să o îmbrăţişeze, cade şi se îneacă. Nimfele au venit să-l plângă şi l-au transformat într-o floare, apărând astfel narcisele.

  • La Negraşi, se organizează anual „Sărbătoarea narciselor”, eveniment celebrat printr-un spectacol folcloric şi o masă câmpenească.

  • Florile narciselor au proprietăţi liniştitoare, calmante, emoliente, dezinfectante. În schimb, bulbii acestor plante sunt foarte toxici, având efect narcotic.